~ Prelungire de toamna ~
Parca si toamna se prelungeste la infinit
Ca sa se repare tot ce pe lume am iubit,
In loc sa vina iarna cu viscol zdrobitor
Ramane aceasta toamna cu al meu dor...
Inca te-astept asa cum te-am iubit
Si nu vreu sa accept ca te-am pierdut definitiv
Speranta este inca in sufletul ranit
Durerea mea se prelungeste in infinit.
Sin u-nteleg cum poti sa dai uitare
La tot ce-a fost,o dragoste atat de mare
Cum poti sa treci nepasator ?
Cum poti uita ?Cum nu iti este dor ?
Nici toamna nu vrea sa mai plece
Cum de-ai ramas atat de rece ?
Cum poti sa uiti cuvintele ce-ai oferit ?
Cum poti trai cand stii ca m-ai mintit ?
Hai vino iarna,cu ninsori tacute
Sufletul meu chiar vrea sa uite !
Sa nu mai plang pentru ca ai plecat,
M-ai ucis si e al tau pacat !!!
Inapoi la categoria poezii - pagina 26
|
|
Dragostea
Nimeni nu stie ce inseamna dragostea...
E un sentiment pur de fericir
Prolog
Se stiau de o vreme
Se iubeau dinainte de-a se sti ,
adevarul
Poate spun de multe ori
Ca de moarte nu ma tem
Adevarul este ca imi
Spui nu imi pasa
Iubim si nu stim , pe cine sa-alegem
Gresim si nu stim , cine-i vinov
|